Despre povești adunate voi povesti mai mult, dar nu voi folosi nume ci doar personaje.
Tot ce voi scrie aici este ce m-a marcat și m-a făcut să simt mai multă dragoste și speranță pentru: familie, prietenie, muncă, afaceri. Îmi voi aduce aminte doar ce m-a afectat frumos sufletește în acești 8 ani.
Vreau să le mulțumesc prin acest articol tuturor celor care mi-au călcat pragul, care prin povestea lor mi-au marcat viața și au plecat cu un zâmbet pe față și mi-au lăsat o lacrimă de bucurie și dor.
Multumesc!
Povestea 1
Anul 2017, luna iulie, rezervare făcută cu câteva luni înainte.
Așteptarea se sfârșește la ora 22:40, noaptea …da, da ….și așa îmi picau ochii de somn și îmi veneau tot felul de gânduri, dar au ajuns, mi-au scris mesaje tot drumul, au fost drăguți.
Îi văd cum intră doi tipi: o tinerică frumoasă, cu ochii albaștrii și foarteee înaltă și un tip tot la fel de înalt, mai plinuț, frumușel și cu zâmbet sincer, însoțiți de cel mai frumos și interesant băiețel cu părul blond, creț și lung…BUFFFF emoție, senzație, ne îmbrățișăm parcă ne știam de o viață.
Mă simțeam așa mică în fața lor. Ei foarte nervoși, cred că s-au certat tot drumul, dar zâmbeau așa frumos și își cereau scuze că au întârziat. Și uite așa: el architect și ea psiholog, economist, mai multe profesii, o fată tare faină.
El a muncit până la 19.00 și în loc să plece la 8 dimineața au plecat la 8 seara. Drumul lung ….le-am pus pe masă câteva gustări. Își aruncau niște priviri de-am zis că se strâng de gât în fața mea, dar în privirile lor exista și multă iubire. Am făcut cum am făcut, au mâncat, au băut o răcoritoare. M-am gândit, ce bărbat nebun și dl acesta să târâie copilul pe drum noapte, dar normal că nu am zis nimic, am tăcut că pentru că aveam nevoie de bani și de client, nu de circ.
A doua zi dimineața doamna înaltă și frumoasă, cu ochii mari colorați, bate la prima oră la geam și zice:
– Îmi poți da o cafea?
Aoleo zic, altă nebună, de ce Doamne iartă-mă nu doarme că totuși a venit în vacanță. În fine, îi fac o cafea și ies să o beau pe a mea. Am început să vorbim, să vorbim și să vorbim și așa am cunoscut cel mai frumos om de până atunci și am legat o prietenie care durează de 8 ani.
Draga mea prietenă nu putea să doarmă din cauza domnului înalt pentru că el avea o problemă de sănătate și sforăia de se auzea în toată vila. Au venit în vacanță, el dormea în curte și ea undeva prin balcon, iar frumosul copilul cu părul blond și creț în pat ….deci somnic bun au avut toți.
Se trezesc și toată lumea la cafea, domnul arhitect vorbea într-una că doar este soțul doamnei psiholog. Așa ne-am întins la discuții de nimeni nu a mai plecat la plajă, cred că din cauza mea. Băiețelul blond, frumușel s-a îndrăgostit de bunica casei și stătea doar la parter, în căsuța noastră mică și buff și el cu noi la masă, în pat, peste tot …deci iubire pură.
Stând de vorbă noi așa cu domnul architect îi tot povestesc eu că îmi doresc să ridic încă un etaj ca să pot face mai mulți bani. La 30 minute îl vezi pe domnul cum ia ciocanul pneumatic și din baia lui dă jos placa de rigips și urcă în podul de pe vremea aceea, iar doamna psiholog care îi spune:
-Hai, du-te și cațără-te acuma că doar nu o lași așa pe Marsida, fără să o ajuți, să îi dai o idee să vezi dacă poate să mai ridice un etaj.
-Lasă cafea odată și urcă să vezi. Și așa clientul meu înalt se cațără prin baie și urca în pod…..
CUM SĂ NU ÎI IUBEȘTI?
Sunt mândră de prietenia lor…și povestea continuă.
